Vulcanii activi

Manifestarile vulvanice se produc in zonele de riftogeneza,in zonele de convergenta a placilor litosferice,ca urmare a procesului de subductie,si in interiorul acestora,ca urmare a actiunilor ,,punctelor fierbinti ” din mantaua inferioara.Vulcanii reprezinta partea superioara,terminala a sistemului magmatic,prin care magma ajunge la suprafata sub forma de lava(magma din care a fost degajata o mare parte a gazelor volatile).

Structura unui vulcan

Aparatul vulcanic este alcatuit din cos,crater si con vulcanic.

• Cosul vulcanic(canalul de alimentare)reprezinta calea de acces a magmelor in timpul eruptiei,care se dezvolta sub terminatia craterului,facand legatura dintre acesta si camera magmatica(cuptorul).Acesta poate prezenta o pozitie verticala sau inclinata,iar spre lateral pot aparea ramificatii.Poate fi umplut cu lava topita,material piroclastic sau brecie vulcanica.
• Craterul vulcanicare aspectul unei depresiuni aproape circulara,de forma conica sa tronconica.,dezvoltata in centrul conului.,de unde incepe cosul vulcanic.Craterul vulcanic reprezinta deschiderea canalului de alimentare(a cosului vulcanic) si difera de la cateva sute de metri la peste 1 km(caldera).Un vulcan poate avea mai multe cratere.
• Conul vulcaniceste principalul edificiu generat de eruptiile vulcanice,fiind o suprastructura a aparatului vulcanic propriu-zis,aproximativ conica.Ia nastere din curgerile de lava succesive sau depuneri de straturi de piroclastice fine si grosiere,cu inclinari divergente in jurul conului vulcanic.Un aparat vulcanic de acest fel este specific vulcanilor cu eruptie centrala.Exista si vulcani de tip liniar,din care lava ajunge la suprafata printr-o deschidere in forma de fractura,ce poate depasi cativa kilometri lungime.Eruptiile vulcanice sunt permanent insotite de emanatii de gaze volatile si de vapori de apa,care antreneaza fragmente de lava consolidata sau bucati de roca din conul vulcanului,pe care le expulzeaza la distante diferite de locul eruptiei.Fragmentele mici de lava consolidata,cu diametrul de 4-32 cm,avand aspectul pietrisurilor,se numesc lapili.Se acumuleaza sub forma unor depozite stratificate,din a caror consolidare si cimentare rezulta tufuri lapilice.Fragmentele de lava expulzate prin aparatul vulcanic,cu diametrul mai mare de 10 cm,se numesc bombe vulcanice,iar prin acumularea si consolidarea lor se formeaza aglomerate vulcanice.Cel mai fin material expulzat in mari cantitati prin aparatul vulcanic,cu diametrul particulelor de sub 4 mm,este cenusa vulcanica,material care,prin acumulare si cimentare,da nastere cineritelor sautufurilor vulcanice.

II. Tipuri de eruptii vulcanice

Eruptiile se diferentiaza in functie de vascozitatea,compozitia,continutul de gaze si temperatura lavei,dar si in funtie de pozitia geografica a vulcanului.Ascensiunea lavei la suprafata scoartei terestre este generata de energia acumulata in cuptorul magmatic.,de presiunea exercitata de fortele tectonice si de diferenta de densitate dintre magma si rocile strapunse.

• Eruptiile de tip,,hawaian ”sunt caracterizate prin expulzari linistite de lave fluide,bazaltice,prin intermediul unor cratere.Prin racirea lavei rezulta conuri vulcanice aplatizate,de dimensiuni considerabile(Mauna Loa,Kilauea din Insulele Hawaii).Vulcanii din Hawaii sunt rezultatul activitatii asa-numitelor ,,puncte fierbinti ” ce se formeaza in mantaua inferioara.Acesti vulcani se insira ca un lant,in functie de directia de deplasare a placii litosferice strapunse de magma.Vulacanii hawaieni furnizeaza,prin eruptii,cantitati impresionante de lava fluida,care se deplaseaza rapid sub forma de torente de lava,ce se scurg chiar pe versantii cu inclinare redusa.Lava rezultata din eruptia vulcanului Mauna Loa,din 1840,s-a deplasat cu o viteza de pana la 40 km/h.Acest vulcan erupe,in medie,o data la 3,5 ani,generand imense torente de lava ce pot ameninta viata locuitorilor din zona.
• Eruptiile de tip ,,islandez ”se caracterizeaza prin expulzari periodice de lava bazaltica,fluida,in lungul unor fisuri ce pot depasi uneori 20 km lungime,lava care,prin consolidare,da nastere unor platouri bazaltice foarte extinse.In islanda sunt peste 130 de vulcani stinsi si peste 30 de puncte active de eruptie.Este locul unde se poate observa la zi ce se intampla de obicei sub apa marii,avand in vedere ca vulcanismul de acest tip este legat de zona de rift a Atlanicului de nord.Riftul medio-atlantic,ce strabate Islanda,separa placa Americii de Nord de placa Eurasiatica..Vulcanul Laki se afla in mijlocul unei falii de 25 km lungime,in sudul Islandei.El a dat nastere,in anul 1783,celei mai puternice eruptii de lava din istorie,scurgerea de lava avand la un moment dat un debit de 5000 mc/s,acoperind o suprafata de 565 kmp.Eruptia a fost precedata de cutremure puternice,ce s-au succedat timp de o saptamana,si care au dat nastere unei falii din care a erupt un torent de lava ce s-a revarsat pe o lungime de 80 km.

I·Eruptiile de tip,,strombolian ” se caracterizeaza prin explozii ritmice,lavele evacuate fiind mai vascoase.Numele este dat de vulcanul Stromboli,situat in Mediterana,insulele Lipari,supranumit de navigatori ,,Farul Mediteranei ”,fiind folosit pentru orientarea pe timp de noapte.Stromboli este considerat drept unul dintre cei mai activi vulcani din Europa.Pe baza marturiilor scrise,se pare ca acest vulcan,cu o inaltime de peste 900 m,erupe incepand cu anul 300 i.Hr.,la fiecare cateva minute,expulzand bucati incandescente de lava,zgura si cenusa.La intervale de cativa ani au loc eruptii violente,cu revarsari de lava,ceea ce a dus la depopulare masiva a Insulelor Lipari,astazi locuind acolo doar cateva sute de persoane.Datorita activitatii continue,a zgomotelor produse,in antichitate insula era considerata a fi lacasul lui Eol,zeul vantului.

• Eruptiile de tip,,vulcanian ”sunt caracterizate prin eruptii violente,ca urmare a lavei vascoase(andezitice)expulzate,care are tendinta de a se solidifica,la partea superioara a cosului vulcanic,sub forma unui dop.Acumularea gazelor si ascensiunea lavei impun o presiune crescanda asupra dopului format,pe care il expulzeaza impreuna cu portiuni din conul vulcanic.Cei mai cunoscuti vulcani de acest tip sunt Vulcano si Vezuviu.Vezuviul,unul dintre cei mai violenti vulcani ai Europei,s-a facut remarcat prin eruptia din 79 d.Hr.,cand au fost distruse orasele Pompei si Herculaneum.De atunci,Vezuviul a mai erupt de vreo cateva zeci de ori,unele dintre aceste eruptii fiind foarte puternice.In urma exploziei din 472,norii de cenusa au fost purtati pana aproape de Constantinopol.Una dintre cele mai recente eruptii a Vezuviului(3-6 iunie 1929),a dus la expulzarea a aproape 12 milioane mc de lava si tephra(cenusa,lapili si bombe vulcanice) si a peste 1,5 miliarde mc de gaze.Temperatura lavei la locul eruptiei a atins 1400 de grade Celsius,localitatile Pagano si Campetelli fiind inundate de lava.
• Eruptiile,,ultravulcanice ”sunt de o violenta extrema,ca urmare a acumularii gazelor si a vaporilor de apa,rezultati din contactul apei marii cu rezervorul subteran de magma.Cea mai cunoscuta eruptie de acest tip fiind cea a vulcanului Krakatau(sau Krakatoa),din anul 1883,considerata drept,,catastrofa mileniului ”prin violenta,spectaculozitatea,si numarul de victime provocate.La 26-27 august 1883 au avut loc o serie de explozii,una dintre ele fiind socotita,,cel mai mare zgomot geologic ”,fiind auzita de la aproape 5000 km distanta.Cenusa vulcanica a fost expulzata la 80 km inaltime,formand un nor ce a produs intuneric total pe o raza de circa 150 km ,si care a durat trei zile.Norii de cenusa au inconjurat Pamantul de cateva ori,insolatia scazand cu 87 % din valoarea normala.Cantitatea de tephra expulzata a depasit 16 milioane mc,atingand in unele locuri 70 m inaltime si acoperind o suprafata de 750.000 kmp.Explozia principala a fost urmata de formarea unui val urias,tsunami,cu o inaltime de aproape 30 m,care a,,maturat” tarmurile insulelor Java si Sumatra,provocand moartea a peste 36000 de oameni si pagube materiale imense.Caldera care a luat nastere in urma acestei explozii avea fundul la 270 m sub nivelul oceanului,jumatate din Insula Krakatau disparand.In anul 1930,in urma unor eruptii submarine,a luat nastere o noua insula,cu diametrul de circa 1,4 km,numita Anak Krakatau(copilul lui Krakatau).

Vulcanul este formațiunea geologică de formă conică formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică. Magma este un amestec lichid compus din diferite minerale care se află în stare topită, gaze și bucăți solide de diferite roci.

III. Clasificare

1. După perioada de formare:
   • vulcani tineri
   • vulcani bătrâni
2. După activitate:
   • vulcani activi, care continuă să erupă (ca. 600^{[2][necesită sursă mai bună]})
   • vulcani inactivi (stinși), a căror activitate a încetat cu milenii în urmă și care nu mai au cameră magmatică.
   • vulcani adormiți, care nu au avut activitate o perioadă mai lungă de timp, de ordinul a sute sau chiar mii de ani, dar care au potențialul de a erupe în viitor. De regulă aceștia sunt cei mai periculoși și pot produce erupții de tip exploziv.
3. După tipul de manifestare a erupției:
   • de tip islandic, cu erupții liniare de lave fluide, fără explozii
   • de tip hawaian, cu erupții centrale liniștite de lave fluide
   • de tip strombolian, cu erupții de lave fluide și explozii ritmice de gaze
   • de tip vulcanian, cu erupții de lave vâscoase care, după consolidarea în coșulvulcanic, vor fi expulzate sub formă de cenușă și bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor
   • de tip peleean, cu erupții de lavă vâscoasă care se ridică în forma unui stâlp
   • de tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice aruncă în aer vechiul aparat vulcanic.

IV.Cei mai importanți vulcani activi de pe Terra

În ultimii 10 000 de ani, care corespund perioadei geologice actuale numite Holocen, au erupt un număr de 1331 de vulcani [1]. În fiecare moment sunt în desfășurare câteva zeci de erupții, unele de amploare considerabilă. La erupțiile din Holocen se adaugă vulcanii din perioada Pleistocen (2 milioane-10 mii de ani) care deși nu au avut activitate notabilă recentă, au clădit unele dintre cele mai înalte masive muntoase de pe Terra, cum este Muntele Kilimanjaro din Africa (5895m) care a erupt acum 150-200 de mii de ani.

Alegerea celor mai importanți vulcani nu este deloc o misiune simplă, clasamentul o să difere semnificativ în funcție de criteriul ales. În majoritatea situațiilor sunt selectați vulcanii cei mai înalți considerați activi de pe fiecare continent, însă este interesant și un clasament în funcție de numărul de decese provocate, anul ultimei erupții sau un indicator denumit ”Volcanic Explosivity Index – VEI”.

În tabelul următor am selectat cei mai importanți vulcani după criteriile enunțate mai sus.